Un videoclip de câteva zeci de secunde, o listă de simptome și un diagnostic pus înainte de a ajunge la medic. Pentru tot mai multe femei, internetul a devenit primul loc în care caută răspunsuri atunci când ceva nu este în regulă. De aici până la automedicație este, uneori, un pas foarte mic. Ovule, antifungice, suplimente pentru „echilibrarea hormonilor” sau cure de „detox intim”, toate recomandate în mediul online. Problema este că aceleași simptome pot ascunde afecțiuni complet diferite, iar ceea ce pare o soluție simplă poate întârzia diagnosticul corect. Despre cele mai frecvente autodiagnostice, capcanele informațiilor medicale de pe rețelele sociale și riscurile tratamentelor luate după recomandări găsite online am discutat cu Rodica Nagy, medic ginecolog în cadrul Clinicii Ginecho din Craiova. 

Reporter: Doamna doctor, cât de des întâlniți în cabinet femei care vin cu un diagnostic sau un tratament găsit online? Care sunt cele mai frecvente exemple?

Rodica Nagy, medic ginecolog: Întâlnesc frecvent paciente care vin deja convinse că au un anumit diagnostic, după ce au urmărit un videoclip pe TikTok, au citit un forum sau au discutat într-un grup online. Uneori, informația le ajută să observe un simptom și să solicite un consult, ceea ce este benefic. Alteori, însă, simptome foarte generale sunt atribuite automat unei boli.

Cele mai frecvente autodiagnostice sunt sindromul ovarelor polichistice, endometrioza, „problemele hormonale”, candidoza, vaginoza bacteriană și infertilitatea. De exemplu, simpla prezență a unor foliculi ovarieni la ecografie este interpretată drept sindrom al ovarelor polichistice, deși diagnosticul nu se stabilește doar pe baza aspectului ecografic. Balonarea și durerile menstruale sunt atribuite automat endometriozei, iar orice secreție vaginală este considerată infecție. Întâlnim și paciente care au început singure ovule, antibiotice, antifungice, progesteron, anticoncepționale sau diferite suplimente pentru „echilibrarea hormonilor”. Uneori, tratamentul ameliorează temporar simptomele, dar poate întârzia diagnosticul corect sau poate modifica rezultatele analizelor.

Reporter: Există o avalanșă de recomandări pentru „detoxul intim”, „curățarea ovarelor” sau reglarea hormonilor prin suplimente. Ce se află în spatele acestor promisiuni și pot face rău?

Rodica Nagy: Termeni precum „detox intim”, „curățarea ovarelor” sau „resetarea hormonală” nu reprezintă diagnostice și nici proceduri medicale recunoscute. Sunt, în general, formulări de marketing construite în jurul unor probleme reale și frecvente: secreții vaginale, menstruații neregulate, acnee, balonare, creștere în greutate sau dificultatea de a obține o sarcină.

Vaginul are propriul mecanism de protecție și autocurățare. Spălăturile intravaginale, aburii, produsele parfumate și diferitele substanțe introduse local pot modifica flora vaginală și pH-ul. În loc să „curețe”, pot favoriza iritațiile, vaginoza bacteriană sau reapariția infecțiilor.

Nici ovarele nu pot fi „curățate” prin ceaiuri, cure sau suplimente. Iar hormonii nu se „reglează” în mod universal, pentru că o menstruație neregulată poate avea cauze foarte diferite: sindromul ovarelor polichistice, afecțiuni tiroidiene, prolactină crescută, modificări importante ale greutății, stres, apropierea menopauzei sau alte probleme medicale.

Suplimentele nu sunt automat inofensive. Pot avea efecte adverse, pot interacționa cu medicamentele și pot întârzia investigarea unei afecțiuni reale. Un produs promovat drept „natural” nu este neapărat eficient sau lipsit de riscuri.

Reporter: De ce este riscant ca o femeie să își trateze singură o candidoză sau o vaginoză?

Rodica Nagy: Mâncărimea, usturimea, secrețiile vaginale, mirosul neplăcut și disconfortul la contact nu indică întotdeauna aceeași afecțiune. Candidoza, vaginoza bacteriană, trichomoniaza, infecțiile cu transmitere sexuală, iritațiile produse de cosmetice, dermatitele vulvare și modificările asociate menopauzei pot avea manifestări asemănătoare.

Chiar și o pacientă care a avut anterior candidoză poate interpreta greșit un episod nou. Dacă folosește repetat antifungice fără confirmarea diagnosticului, poate masca simptomele, poate irita suplimentar mucoasa și poate întârzia identificarea cauzei reale. În plus, nu toate speciile de Candida răspund la aceleași tratamente.

În vaginoza bacteriană, automedicația cu produse antifungice nu rezolvă problema. În cazul unei infecții cu transmitere sexuală, poate fi necesară testarea și tratarea partenerului. De aceea, simptomele persistente, recurente, apărute în sarcină sau însoțite de durere pelvină, febră, sângerare ori secreții neobișnuite necesită evaluare medicală.

Reporter: Ce greșeli apar atunci când femeile își fac singure analize hormonale și când au acestea valoare medicală?

Rodica Nagy: Cea mai frecventă greșeală este efectuarea unui „pachet hormonal complet”, fără o întrebare medicală precisă. Hormonii nu reprezintă valori fixe. Rezultatele pot varia în funcție de ziua ciclului menstrual, momentul recoltării, vârstă, sarcină, alăptare, stres, greutate și medicamentele utilizate.

De exemplu, progesteronul trebuie interpretat în raport cu momentul ovulației, nu obligatoriu într-o anumită zi calendaristică pentru toate femeile. FSH-ul și estradiolul au altă semnificație în funcție de etapa ciclului și de vârstă. AMH-ul poate oferi informații despre rezerva ovariană, dar nu măsoară direct fertilitatea și nu poate spune singur dacă o femeie va obține sau nu o sarcină. O valoare modificată a prolactinei poate necesita repetarea recoltării în condiții corecte înainte de formularea unei concluzii.

Analizele hormonale au valoare atunci când sunt recomandate pentru o situație concretă: menstruații absente sau neregulate, semne de exces androgenic, tulburări de ovulație, suspiciune de menopauză precoce, secreție lactată în afara alăptării ori evaluarea fertilității. Ele trebuie corelate cu simptomele, istoricul pacientei, examinarea medicală și, atunci când este necesar, ecografia. Nu tratăm o analiză izolată, ci pacienta.

Reporter: Cum poate diferenția o femeie informația medicală serioasă de conținutul care îi alimentează anxietatea?

Rodica Nagy: Primul semnal de alarmă este certitudinea exagerată. Medicina serioasă folosește nuanțe, explică limitele informației și recunoaște că același simptom poate avea mai multe cauze. Conținutul înșelător promite adesea diagnostice rapide, vindecări garantate, „echilibrarea tuturor hormonilor” sau un singur produs care ar rezolva probleme foarte diferite.

Înainte de a urma un sfat online, femeia ar trebui să verifice cine îl oferă, ce pregătire profesională are acea persoană, dacă informația este susținută de ghiduri medicale și dacă autorul încearcă, în același timp, să îi vândă un produs. Numărul de urmăritori și mărturiile din comentarii nu reprezintă dovezi medicale.

O regulă simplă este aceasta: informația online ar trebui să ajute pacienta să formuleze întrebări mai bune pentru medic, nu să o determine să își prescrie singură tratamente. Dacă un simptom persistă, se agravează, se repetă sau este însoțit de durere intensă, febră, sângerare anormală, leșin ori posibilitatea unei sarcini, evaluarea medicală nu trebuie amânată.

Internetul poate contribui la educația medicală, dacă informația provine din surse credibile. Diagnosticul rămâne însă un proces medical individual, nu rezultatul unui algoritm sau al unui videoclip în care ne regăsim câteva simptome.

Pentru informații despre consultațiile de obstetrică-ginecologie, monitorizarea sarcinii, ecografii și serviciile medicale oferite de Dr. Rodica Nagy, puteți consulta site-ul oficial rodicanagy.ro